Magarul

Asa ii va ramane porecla la cat de incapatanat este si iata de ce:

Posted under Uncategorized by admin on Wednesday 16 September 2009 at 12:37 am

Astazi am fost “cineva”

Da, ati ghicit, acel cineva care duce gunoiul, care merge la piata sa se enerveze cu tiganii care se dau producatori, care plateste ratele la CEC, facturile la gaz, curent, asociatie si asta doar pana la amiaza, ca dupa masa cine stie ce sarcini imi mai rezerva “cabinetul 2″.
Am reusit sa fac azi o comparatie intre timpul petrecut la doua banci diferite, pentru a da bani, nu pentru a lua: la BRD 5 minute, la CEC Hunedoara 75 de minute. Bineinteles ca am acumulat un dulap de nervi si mi-am propus sa calc cat mai rar pe acolo.
Supararea cea mai mare am avut-o insa cand, ajuns acasa de la piata Obor, tot din Hunedoara, am constatat ca jumatate din legumele cumparate erau stricate. Ceva de genul asta:
Legume stricate
Patriotul din mine ma duce mereu la piata, sa fac cumparaturile de la taranul roman, niciodata nu negociez pretul pentru ca stiu ce grea e munca din agricultura. Realitatea este insa alta. Cel care isi vinde produsele in piata din Hunedoara, nu are nici o legatura cu munca (poate mai sunt exceptii), el este patronasul de culoare, care monopolizeaza 4-5 mese, care isi angajeaza vanzatoare pregatite sa-ti aleaga marfa “cea mai buna” cu o rapiditate demna de un bun prestidigitator si care cumpara en gross la preturi umilitoare marfa pentru care bietul taran trudeste din greu.
Ajuns acasa, constati ca jumatate din marfa e stricata, iar cantarul din piata cu cel de acasa nu se “pupa”. Astfel tu cetateanul care raspunzi indemnului de a cumpara si consuma produse romanesti tragi concluzia ca ai dat dublu pret, ca cineva isi bate joc de tine si atunci te duci la supermarket si-ti alegi singur marfa, o cantaresti singur si o platesti corect.
Alo! Organele, administratia pietii, primarie, politie, sanepiduri, si multi altii, ce ziceti, e corecta treaba?

Posted under Uncategorized by admin on Tuesday 15 September 2009 at 12:41 pm

Rompetrolul e ok

Nu vreau numai sa critic iar atunci cand gasesc lucruri bune nu ma feresc sa le fac cunoscute.
Atentie, nu sunt platit de nimeni!
Zilele trecute am ras putin de faptul ca Europe Credit Bank, ofera rate la cumparaturile pe care le poti face la Rompetrol, in sensul ca e cam aiurea sa mergi sa-ti faci plinul in rate.
In schimb despre Rompetrol nu am decat cuvinte bune, pana acuma cel putin.
E o firma care stie sa-si tina aproape clientii, care dispune de mijloace moderne de plata si de alimentare, lucru pe care nu-l gasesti nici in occident la toate colturile. Intr-un cuvant, e firma OK.
Despre angajatii Rompetrol, la fel numai de bine. Am fost placut impresionat cand, dupa o alimentare, o domnisoara (cred), mi-a oferit cadou niste chestioare, iar intreband-o carui fapt se datoreaza gestul cu pricina, mi-a raspuns ca apreciaza faptul ca de cate ori merg la ei sunt amabil si le vorbesc frumos.
Asa am aflat ca “sunt luat la ochi”!
Astazi, alta surpriza, tot placuta. Ma anunta sotia ca o doamna (care este si ea clienta magazinului la care lucreaza sotia), fara sa-si decline identitatea, dar cititoare a acestui blog, mi-a facut cadou cativa braduti mirositori, probabil ca sa nu ma apuc sa-mi cumpar in rate pe cardul avantajos.
Pentru ca nu stiu cine este, ii multumesc pe aceasta cale, iar daca mai trece cu cititul pe aici, o rog sa lase macar un comentariu.

Posted under Uncategorized by admin on Monday 14 September 2009 at 1:57 pm

Electorale

Dupa alegerile europarlamentare de care parca am uitat, am mai scris ca Hunedoara a ramas pictata cu afisele Ebei, mai ales prin locuri unde in mod normal nu se lipesc afise. Asta insa ar fi valabila pentru candidatii fara pile, pentru ca Eba tatei are voie oriunde. Asa se face ca toate, dar toate statiile de autobuz din oras, cat si cele din localitatile prin care trece drumul Hunedoara-Deva, care nu demult fusesera amenajate cat de cat decent, cu material plastic semitransparent si sincer aratau chiar bine. Ia de vedeti cum arata acum la atata vreme de la alegeri:
eba pe toate gardurile
Poate ca cine le-a lipit trebuia sa le si curete.
Poate s-au gandit sa nu munceasca in plus, ca vin prezidentialele si le vor pune pe a lui taticu’.
Poate au vrut sa demonstreze ca cea mai mare mizerie o fac cei care stau acolo de unde se impute pestele.
Oricum, rusine bai! Si asteptati-ne la alegeri ca venim!

Posted under Uncategorized by admin on Monday 14 September 2009 at 11:37 am

Cu bicicleta pe drumurile romanesti

Nu stiu daca o sa transform acest titlu intr-un serial, dar pentru inceput am sa va povestesc cum era sa mor pe un pod din apropierea Hunedoarei.
Stiu ca nu-i voie sa mergi cu bicla pe poduri dar atunci cand nu ai alternativa, te risti.
Asa am facut si tocmai ma depasea un tir care a trecut pe langa urechea mea cu bena basculantei cam la 10 cm. Norocul meu a fost ca mi-am mentinut echilibrul si am avut sange rece. Daca ma dezechilibram si cadeam, nu mai puteam scrie acum.
Tipul nici nu s-a sinchisit, dar la vreo doua sute de metri a oprit sa se racoreasca la un izvor.
L-am ajuns si i-am explicat ca tocmai era sa ma omoare, la care imi raspunde senin, ca nu aveam voie pe acolo cu bicicleta. L-am intrebat totusi, daca eu as avea un pistol, as avea voie sa-l impusc, asa fara motiv?
Ma rog, atata il duce mintea, dar ma intreb cei care fac drumuri si le intretin, cum fac totusi posibil ca eu si altii care merg pe biciclete sa putem respecta legea, devreme ce majoritatea podurilor arata asa:
poduri romanesti
pe unde sa urci frate pe aceste poduri?
poduri romanesti

Posted under Uncategorized by admin on Monday 14 September 2009 at 11:08 am

Vrei laptop? Baga-te la concurs!

Ce mult mi-as fi dorit cand eram “scoler” sa am macar un calculator “dela” ce stia macar inmultirea, impartirea si poate un radical micut, ca de adunat si scazut ma pricepeam eu.
Acum pretentiile au crescut, cica laptopul e la moda. Daca-ti doresti si tu, baga-te la concurs, poate cine stie!

Posted under Uncategorized by admin on Sunday 13 September 2009 at 9:21 am

Mare ti-e gradina, sefu’!

Nu ma feresc sa recunosc faptul ca am ciugulit ceva credite la viata mea, de la mai multe banci, dar deh, atunci nu era criza.
Acum ca este, slava Domnului, astia de la banci nu stiu ce sa mai inventeze sa te tina cu ratele la zi. Ba te suna la telefon cand nu te astepti si mai ales nu-ti doresti, ba iti trimit cate un sms prin care te anunta ca zilele urmatoare vine scadenta, samd
La Credit Europe Bank, mi-am facut un card “avantaj” ii spun ei, dar avantajul sigur ca e de partea lor, ca mie mi-au trebuit banii la o urgenta, nu mi-am facut rate la nush ce magazin cu care au ei intelegere, iar acum dau niste dobanzi de cred ca si Becali ar fi invidios pe mine.
Chestia care mi-a sarit insa in ochi, este faptul ca imi trimit de fiecare data, impreuna cu extrasul de cont, care normal ca mi-l pune la plata, cate un fluturas cu ce comercianti mai au ei relatii si unde poti plati cu avantajosul card in rate.
Si printre altele, iata unde:

Photobucket

Eu sunt client vechi Rompetrol, am vreo doua carduri de motorina la ei, dar sa merg cu cardul avntajos de la CEB si sa iau motorina in 3 rate, asta le cam depaseste pe toate. Sau poate sa-mi iau lichid de spalat parbrizul, braduleti frumos mirositori, carbuni de grill, ulei, sau poate un sandwich, ca alea sunt cam scumpute!

Posted under Uncategorized by admin on Tuesday 8 September 2009 at 10:27 am

Soferi si soferi

Azi m-a dezgustat un tanar care a franat la vreo douazeci de metri de o batranica cu parul alb si cu ceva bagaje in mana, care desi a trecut strada pe unde nu trebuie, din graba s-a impiedicat si a cazut pe asfalt.
Tanarul meu sofer, desi era deja oprit si nici nu se punea problema unei accidentari a bunicutei cu masina, a inceput sa claxoneze.
Eu, de pe partea cealalta a strazii, ii spun tanarului ca era mai bine sa iasa din masina si sa ajute batranica sa se ridice decat sa claxoneze, la care imi raspunde: pai nu vezi domle ca ma baga in puscarie!?
Stai linistit tinere, ca nu te baga in puscarie, era dreptatea de partea ta, dar ce frumos era din partea ta daca te duceai sa vezi in ce stare e batranica, daca se mai poate scula de jos, daca nu cumva are nevoie de ajutor.
Imi pare rau ca nu am putut eu interveni in sensul asta, dar eram prea departe si treceau masini pe celalalt sens al soselei iar batranica s-a ridicat singura in scurt timp, poate speriata chiar de claxonul soferului nostru.

Posted under Uncategorized by admin on Saturday 5 September 2009 at 10:09 pm

Zilele berii la Hunedoara

Judi poker Online . web development company . Animals in the Attic . Sell My House Cash Denver Daca vrei sa faci un recensamant al cocalarilor, pitipoancelor, cefelor late, samd. dintr-un oras, atunci declari un sfarsit de saptamana “zilele berii” si vei avea rezultatul.
Am trecut azi prin zona in care primaria Hunedoarei a pus la dispozitie spatiul necesar desfasurarii acestor manifestari si am ramas cu un gust amar in suflet si in gura.
Aceiasi ambulanti pe care-i vezi in toate orasele cu marfa de tot rahatul, tarabe cu mici producatoare de fum gros si ici colo si cate un vanzator de bere.
Pai nea primare, zilele berii nu inseamna baloane, vata de zahar, colaci unguresti, tuburi fluorescente made in china, tobogane gonflabile, si te mai miri ce tarabe!
Oare asa era si-n America?
Eu stiu ca traditia acestor chicioase manifestari nu dateaza de cand s-a schimbat primarul, ci cu mult timp inainte, dar ma asteptam sa vad si eu ceva nou. Ma asteptam si ma astept degeaba.
Astept de mult sa vad macar un petec de asfalt, dar trece vara si voi ramane cu visul.
Apropo, dom’ primar: am fost in Timisoara si m-am dat cu bicicleta pe pista de biciclisti! Ce zici? E Timisoara si are alte fonduri sau pretentii?! Nu, Hunedoara este mai pregatita pentru aceste piste mai mult decat multe orase, nu datorita voua ci datorita comunistilor care au facut trotuare de cate 6-7 m latime si nu doua ci trei, mai ales pe bulevardul Traian. Voi ar trebui doar sa trageti niste vopsea, asa cum au facut timisorenii, sa scrieti ca acolo e pista pentru biciclete, si sa legiferati circulatia biciclistilor pe trotuar, fara ca acestia sa-i stanjeneasca pe pietoni si sa nu mai incurce masinile care circula pe cele doua benzi ramase libere din patru, deoarece pe doua din ele este “targ auto”.
Oare asta nu se vede de la Primarie sau nu conteaza?
In orice caz, circul de pe b-dul Corvin, pricinuit de marea sarbatoare a berii hunedorene, cred ca le va sta in gat locatarilor de acolo, galagia si fumul, nu mai povestesc.
In rest toate bune, ne vedem la urmatoarele alegeri cand se vor schimba rolurile: voi veti cere (voturi), iar noi nu va vom da.

Posted under Uncategorized by admin on Saturday 5 September 2009 at 12:35 am

Muncelul Mic

Luna August m-a invatat cu narav. As putea sa-mi spun “Excursius”, asa ca in inertia deplasarilor pe la rude si cunostinte, ieri am luat o lectie de istorie, etnografie si folclor.
Am fost la Muncelul Mic, in inima muntilor, acolo unde odinioara urcau si de unde coborau camioanele cu minereu la Deva.
Acum e liniste totala, drumul care serpuieste prin paduri dese si racoroase, tinde sa se transforme intr-un fel de tunel, copacii dandu-si parca mana, cu crengile lor inca verzi de o parte si de alta.
Sus la 800 de m altitudine, mai rezista cateva familii in Muncelul Mic vreo 16, la Copilet 6 iar in Muncelul mare vreo 20.
Aici este doar o parte din tinutul padurenilor unde oamenii isi castiga greu existenta, doar din agricultura care se mai poate face la aceste inaltimi si din cresterea animalelor.
In schimb, poti trage aer in piept cu incredere, deoarece este cel mai curat aer pe care l-am inspirat vreodata, si te poti racori cu o apa de izvor rece, cristalina si mai plata decat orice alta apa pe care o gasesti in supermarketul de la oras.
Cele cateva familii care mai traiesc aici, incearca sa mai pastreze si obiceiurile si portul popular nealterate.
Am primit aici cel mai drag cadou, un costum original de padureanca, si o straiţă din lână. Dar mai ales am aflat din ce se compune: chimeşe, opreg, catrinţă, brăciră, laibăr, mărgele la gât, batic pe cap si jumătăţi cu trei curele in picioare (opinci de vara), ciorapi albi lungi si sosetescurte colorate.
Iar costumatia barbatilor: bocanci, ciorapi de lână lungi si scurţi, izmene de bumbac, chimeşe lungă strânsă cu curea de piele, laibăr, pălărie verde si nelipsita straiţă.
Asa arata doi padureni “mici”:
Pădureni
Acesta este laibărul:

Laibăr
Si o padureanca frumusica foc:

Photobucket

Posted under Uncategorized by admin on Friday 4 September 2009 at 4:37 pm

Next Page »
Sitemap